Anunțul premierului Ilie Bolojan declanșează criza: cluburile de fotbal din România, în pragul colapsului
Miercuri, într-o ședință publică desfășurată la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial pachetul de măsuri fiscale menit să “corecteze deficitul bugetar” al României. Setul de schimbări va afecta profund economia și, implicit, sportul românesc.
Printre măsurile principale se numără: creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, reducerea subvențiilor pentru partidele politice, restructurarea burselor, introducerea unei taxe suplimentare pe profiturile băncilor și supraimpozitarea câștigurilor din jocurile de noroc. În plus, guvernul anunță fuziuni, consolidări, dizolvări și reduceri masive de personal în aparatul administrativ public.
„Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare comparativ cu numărul contribuabililor, cei care plătesc și muncesc în economia reală”, a declarat Ilie Bolojan în conferința de presă care a urmat.
Noul val de austeritate lovește în plin fotbalul românesc
Efectele acestor măsuri sunt resimțite deja în lumea sportului, mai ales în fotbal, unde multe cluburi depind într-o proporție covârșitoare de fondurile autorităților locale.
Potrivit informațiilor publicate de iAMsport.ro, în cadrul ultimei ședințe a Comitetului Executiv al FRF, s-a discutat despre posibilitatea iminentă ca mai multe echipe din Liga 2 și Liga 3 să fie nevoite să se retragă din competiții, din lipsă de finanțare.
Primăriile vor trebui să facă economii drastice, iar sportul este printre primele domenii sacrificate în favoarea problemelor sociale stringente. Concret, municipiile Buzău și Focșani au anunțat deja că vor sista finanțarea sportului profesionist. Astfel, cluburile Gloria Buzău și CSM Focșani au șanse minime să continue în competițiile naționale din sezonul viitor.
Surse din mediul politic au confirmat că exemplul lor va fi urmat curând și de alte primării importante, care nu vor mai aloca resurse pentru fotbal, considerând că acesta nu reprezintă o prioritate într-un context economic critic.
„Nu avem bani pentru toate stadioanele”
Pe lângă problema finanțării curente, construcția de noi stadioane – proiect vital pentru multe comunități – riscă să intre în impas.
Cu doar câteva zile în urmă, Ilie Bolojan declara că Guvernul nu sistează complet investițiile în infrastructura sportivă, însă a făcut un apel ferm ca autoritățile locale să contribuie semnificativ la aceste proiecte, dacă le consideră esențiale.
„Componenta de investiții a bugetului național, care ține de Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării, trebuie evaluată și prioritizată, pentru că nu putem finanța toate proiectele în același ritm. Nu avem banii necesari. Și atunci trebuie făcută o prioritizare.
Am dat exemplul stadioanelor. Avem mai multe stadioane în România pe care fiecare oraș mare le consideră prioritate. Foarte bine. Atunci cred că ar trebui să introducem un program în care, în funcție de capacitatea administrativă – adică de bugetul localității – cei cu bugete mari să contribuie mai mult, cei cu bugete mici mai puțin.
Dacă e un proiect important pentru comunitatea ta, înseamnă că nu vrei să vină totul gratis de la Guvern, ci ești dispus să participi cu 15%, 20%, poate chiar 25% din valoarea totală a investiției”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a subliniat că această condiție de cofinanțare va obliga autoritățile locale să reflecteze atent dacă doresc cu adevărat stadioane de 30.000 de locuri sau este suficientă o arenă mai modestă.
„Suntem într-o situație în care nu avem bani nici măcar pentru problemele vitale. Desigur, ne dorim să facem stadioane mari, dar trebuie să existe un echilibru și un fair-play față de comunitate. Dacă ai echipă de fotbal, perfect. Dacă nu ai, poate că alte priorități sunt mai importante. Până la urmă, trebuie să decidem ce e cu adevărat necesar”, a punctat Bolojan.
Fotbalul mic, cel mai vulnerabil
În România, foarte puține cluburi mici au venituri semnificative din bilete, sponsorizări sau vânzări de jucători. Majoritatea echipelor din eșaloanele inferioare se bazează aproape exclusiv pe bugetele locale.
Dacă măsurile de austeritate vor fi aplicate rapid, așa cum a promis Guvernul, este de așteptat ca zeci de cluburi să dispară de pe harta competițiilor profesioniste. Practic, s-ar produce cel mai amplu val de retrageri și falimente din fotbalul românesc al ultimelor decenii.
Ce urmează?
Federația Română de Fotbal și Liga Profesionistă de Fotbal caută soluții de urgență, dar, potrivit surselor din interiorul FRF, șansele ca aceste cluburi să fie salvate printr-un fond special sunt reduse.
Anunțul premierului Bolojan a produs un veritabil cutremur în rândul administratorilor de cluburi, care deja pregătesc notificări oficiale de retragere din competiții dacă sprijinul financiar dispare.
Rămâne de văzut câte primării vor găsi resurse să mențină sportul profesionist în viață și câte echipe vor fi obligate să pună lacătul pe porți în această toamnă.
Leave a Reply