
Un duel direct Louis Munteanu versus Denis Alibec, confirmarea ignorată de Lucescu și veteranul menținut, soluțiile ofensive de care ne legăm încă nădejdea unui Mondial cu România. Episodul 21 din duelul Dan Petrescu – Gică Hagi în antrenorat, cu 11 victorii și 3 remize până acum în dreptul „Bursucului”. Semifinală de Cupa României Betano, totul pentru trofeu, unul care lipsește uimitor din vitrina unui Petrescu devenit clasic în productivitatea performanței.
Oricum ai scrie, afiș captivant și provocator! Cu atât mai mult cu cât duelul din Cupă prinde ardelenii la 5 puncte de titlu și dobrogenii, la 2 puncte de barajul pentru evitarea retrogradării. Iar câștigătoarea Cupei merge pe parcurs de Europa League.
Ce-a ieșit din toate, până la urmă? Șapte concluzii tăioase după CFR Cluj – Farul Constanța 5-1!
Diferență de trei eșaloane între CFR Cluj și Farul Constanța
N-a părut un duel între o candidată la titlu și o formație ce luptă pentru evitarea retrogradării. Ci o ciocnire tradițională de Cupă, între un „monstru” plurivalent și o echipă de alt eșalon! Mult inferior! Trei goluri, a se citi trei eșaloane.
CFR Cluj a intrat știind ce are de făcut și că Europa League e o „rezervă” de aur la pierderea campionatului. Profesionist, determinare, angajament. De aceea a marcat din primul minut, de aceea a stăpânit indiscutabil jocul. Nu s-a pus vreo secundă problema calificării în finală, realmente.
Farul Constanța nici măcar nu se mai caută, identitatea jocului propovăduită de Hagi e acum un blazon vetust la adăpostul căruia niște băieți, dintre care unii talentați, se îngrămădesc unii în ceilalți pe firul unui destin imposibil de înțeles. Nu de șocuri au nevoie dobrogenii, pare că Hagi a încercat cam tot ce se putea în direcția asta. Ci de un restart complet.
Și totuși, o slăbiciune netratată privează ardelenii de mai mult
Există însă la CFR Cluj o slăbiciune cronică pe care, dacă Dan Petrescu ar fi identificat-o și tratat-o la timp, ardelenii n-ar fi ajuns poate la 5 puncte de FCSB în campionat. Amplitudinea ofensivă a echipei din acest sezon, diferită mult de schematismul neatrăgător cu care ne obișnuise, a dezvoltat însă și o recurență a nevralgiei, pe fondul dominării adversarului.
Concret, de nicăieri, pe fondul zecilor de șuturi spre poartă și pe poartă ale CFR-ului, în contextul posesiei lor zdrobitoare, apare o latență din care încasează gol „de nicăieri”.

Nu poți spune clar că e la nivel mental problema, că ține de gestionarea deficitară a superiorității ori că tocmai incapacitatea de a transforma în gol mai multe ocazii deschide drumul spre „ocazia și golul” în dreptul oponentului. Dar s-a văzut acum, în prima repriză cu Farul Constanța, s-a văzut limpede și la 2-3 cu FCSB, chiar și la 0-1 cu U Cluj în play-off. Meciuri cu miză uriașă, fiecare dintre ele.
În derby-ul Clujului, raportul șuturilor spre poartă a fost 21 la 4 pentru CFR, cu 62% posesie. Degeaba! Cu FCSB, 17 la 6 și iarăși posesie superioară, pe fondul eliminării lui Mihai Popescu. Eșec! Acum, cu Farul în Cupă, diferența de valoare și abordare a fost prea mare pentru ratarea calificării. Și totuși, slăbiciunea rămâne!
Ora unui singur șut spre poartă. Minunat și singur.
Farul Constanța își va păstra până la finalul condiția acestui sezon, cea a unei soții cu stare imposibil de prezis, de la o zi la alta. Când puternică, strălucitoare și aprigă, învingând cu 3-2 Universitatea Craiova, cu 2-0 la Dinamo și cu 4-1 la Sepsi, când dezintegrată emoțional și răbufnind toxic pe tot ce mișcă prin jur, la 0-1 cu Slobozia și Botoșani sau 0-5 în Giulești. Ce-i drept, ca și prin viață, mai des varianta a doua 🙂
Așa a fost și în semifinala de Cupa României. O echipă care încearcă să construiască liniar, previzibilă ofensiv și suicidară defensiv, bătrânicioasă și încâlcită, fără orizont, nerv și cu voința retezată. „Foarfeca” lui Alibec e rază de soare pe un cer unde orice urmă de curcubeu e cumplit de greu de imaginat prea curând. A fost singurul șut spre poartă al Farului într-un meci de calificare, timp de oră și mai bine!
Farul Constanța rămâne o agricultură de plug în așteptări de 2025
Problema e că nici nu ai argumente să aștepți constant performanță de top din partea Farului Constanța și dinspre Gică Hagi câtă vreme profilul existenței lor atipice împreună se perpetuează. E ca și cum ai cere unei țări să fie an de an în top 10 mondial la nivel de agricultură, când ea se luptă exclusiv cu ce-i dă Dumnezeu în grădină și prin ploaia din Cer, plus măiestria cultivatorului.
Uneori iese doar pătrunjel, alteori ai pepeni cât casa. În 2019, când Hagi câștiga Cupa României, îi avea pe Tudor Băluță, Houri, Ianis, Drăguș și Eric de Oliveira. Dar dacă an de an tu n-ai cum să-ți cumperi nici măcar un tractor și o combină de ultimă generație, e imposibil să-ți legi naiv nădejdea supremației continuate de coarnele plugului.

Cinic pentru binele fotbalului românesc: doar CFR are „față” de Europa League
Partea bună pentru fotbalul românesc, obiectiv vorbind, e că a picat scenariul prin care Farul ar fi putut câștiga Cupa României și să joace în Europa League. Sună imparțial și cinic. Așa este! Dar e și adevărat. La dezolarea de-acum din curtea lui Hagi, la fragilitatea resurselor disponibile în vestiar și în conturi, șanse spre zero ca o campanie continentală în toamnă să se termine diferit față de toate experiențele europene cu Hagi antrenor, la Viitorul sau Farul, de până acum.
CFR Cluj și-a asigurat, în alternativa tot mai probabilă a ratării titlului, șansa unui meci decisiv în finala Cupei României pentru un parcurs în Europa League. Are forță, lot, exuberanță și potențial, plus ADN de cupe europene. Oricum ai privi lucrurile, pentru fotbalul românesc sunt șanse să fie mai bine așa.
Ce urmează, domnule Mircea Lucescu?
A fost ultima șansă să îi vedem față în față, înainte de Austria – România, meci esențial din preliminariile de Mondial, pe Louis Munteanu și Denis Alibec. Adică golgheterul de 22 de ani al campionatului pe care Mircea Lucescu se încăpățânează să-l evite și atacantul de 34 de ani din play-out cu care selecționerul continuă selecția.
Louis a arătat încă o dată că e atacantul combinativ, implicat total, cu disponibilitate mare la efort, efervescent și în formă productivă. Pasă de gol, centrare cu stângul, pentru deschidere de scor în primul minut. Apoi, preluare de clasă și finalizare de nouar veritabil, cu fler.
Denis, de unul singur, a luminat cât a putut și a reconfirmat statutul de om al execuțiilor ce pot debloca din nimic. Cu Austria avem nevoie de puncte, se pot obține doar cu goluri. De ce să nu fie convocați amândoi?! Dacă tot e convins Mircea Lucescu de faptul că naționala României trebuie să controleze jocul și să-și impună abordarea în fața oricărui adversar….

CFR Cluj – Farul Constanța 4-1 (3-1)
Au marcat: Graovac (1), Abeid (42), L. Munteanu (45), Emerllahu (50) / Alibec (36)
CFR Cluj: Hindrich – Abeid, Graovac, Sinyan (Bolgado ’78), Camora – Emerllahu (Păun ’63), Djokovic, Korenica – Nkololo (Postolachi ’74), L. Munteanu (Juric ’74), M. Kamara (Deac ’63)
Rezerve neutilizate: M. Popa, M. Ilie, Țîrlea, Fică
Antrenor: Dan Petrescu
Farul Constanța: Ducan – D. Sîrbu, Bălașa (Ciobanu ’32), Țîru, Buta – N. Popescu (Banu ’58), Dican (Fabinho ’58), Vînă (Avrămescu ’72) – Grigoryan (Doicaru ’58), Alibec, Radaslavescu
Rezerve neutilizate: Buzbuchi, Larie, G. Iancu, Ganea
Antrenor: Gheorghe Hagi
Leave a Reply