FCU Craiova, sfârșitul unui capitol scris de zeci de fotbaliști talentați și închis de Adrian Mititelu, omul de afaceri care a intrat în conflict deschis cu Federația Română de Fotbal
De‑a lungul ultimelor două decenii, puține nume au polarizat lumea balonului rotund din Bănie așa cum a făcut‑o Adrian Mititelu. De la ambițiile sale declarate de a readuce Craiova Mare pe harta performanței până la aprigele dispute juridice cu FRF, traseul omului de afaceri a fost presărat cu momente de exaltare, dar și cu controverse ce păreau fără sfârșit. Iar anunțul din această vară – retragerea temporară a FCU Craiova din Liga 2 – este, poate, cea mai dramatică filă scrisă până acum într‑o poveste care nu dă semne că se va încheia curând.
Ultimatumul lui Mititelu: „Dacă nu mi se face dreptate, mă retrag din fotbal!”
Totul a început cu un mesaj‑ultimatum transmis public de către Adrian Mititelu: „Dacă nu mi se face dreptate în fața FRF, îmi voi încheia activitatea în fotbal”. Ceea ce părea inițial doar un gest de presiune s‑a transformat rapid într‑o decizie oficială. Patronul a informat federația – și, implicit, pe toți suporterii – că FCU Craiova nu poate continua „în afara legii”, după cum susține el însuși, și că retragerea nu reprezintă o dizolvare definitivă, ci o pauză menită să forțeze o resetare a sistemului.
În intervenția sa pentru Gazeta Sporturilor, Mititelu a explicat tranșant: „Ceea ce spun, asta și fac. Nu pot continua cu echipa în afara legii. Fotbalul nu moare dacă federația se dizolvă; un an se dau competițiile peste cap, apoi se pornește de la zero, fără interese meschine. Eu nu desființez clubul. Dacă nu jucăm o lună, două, trei, nu e sfârșitul lumii. Vreau fotbal curat!”
Trei sezoane de Superligă, promisiuni și deziluzii
FCU Craiova promova cu entuziasm în Superligă în vara lui 2021, după un parcurs în Liga 2 care electrizase Oltenia. Trei sezoane mai târziu, visul s‑a năruit odată cu retrogradarea din 2024, dar perioada petrecută pe prima scenă rămâne memorabilă: tribune pline pe „Ion Oblemenco”, dueluri aprinse cu rivala locală Universitatea și meciuri spectaculoase în care fotbaliști precum Juan Bauza, Yassine Bahassa, Sekou Sidibe, Jebbison Baeten, Radu Dragoș Blănuță sau Kwame Asamoah au adus un plus de tehnicitate competiției.
Pentru suporteri, demersul lui Mititelu pare un déjà‑vu. În 2011, echipa fusese exclusă din Liga 1, moment ce declanșase un lung șir de procese redeschise acum, potrivit patronului, prin peste 30 de cereri de revizuire depuse recent. „Nu uitați că mi‑am pierdut patrimoniul, luptăm pentru cauza noastră din 2011‑2012. Ca să scape de dosarul excluderii, unii judecători au devenit corupți și au creat această practică”, a afirmat Mititelu, convins că noul val de acțiuni în instanță îi va da, în cele din urmă, câștig de cauză.
FRF răspunde cu indiferență: „Fotbalul românesc nu pierde nimic”
Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, a adoptat o poziție fermă, dar lipsită de dramatism: „Fotbalul românesc nu are nimic de pierdut dacă domnul Mititelu decide să își retragă echipa sau să nu mai investească. Concurența se va regenera, iar valoarea competiției nu depinde de un singur club”. Această replică minimalizează direct impactul plecării FCU Craiova asupra Ligii 2, lăsând impresia că FRF este pregătită să meargă mai departe indiferent de consecințe.
Totuși, pentru suporterii din Bănie și pentru microbiști în general, pierderea unei echipe cu o istorie tumultuoasă și un public pasional echivalează cu o golire a spectacolului. Rivalitatea Craiova–Craiova, atât de comentată în ultimii ani, adusese stadioane pline și dispute aprinse nu doar pe teren, ci și în afara lui.
O tensiune veche de 14 ani
Conflictul dintre Mititelu și structurile fotbalului românesc își are originile încă din 2008‑2010, când FC Universitatea era angrenată în lupta pentru cupele europene. Excluderea din 2011, pe fondul unei suspendări dictate de FRF la solicitarea FIFA, a produs un cutremur ale cărui replici sunt încă resimțite astăzi. În paralel, s‑a născut o a doua echipă în Craiova (CSU, ulterior Universitatea), mutare privită de Mititelu ca o „usurpare a identității glorioase” a clubului fondat în 1948.
Prin retrogradări, promovări și diverse reorganizări, FCU Craiova a funcționat mai mult ca un proiect‑maraton, construit pe banii patronului, alimentat de dorința ardentă de revanșă. Anunțul retragerii nu reprezintă doar un gest administrativ, ci pare și un nou capitol într‑un război al uzurii, dus atât pe terenuri de joc, cât și în sălile de judecată.
Ce înseamnă, concret, retragerea?
Din punct de vedere regulamentar, FCU Craiova poate să se retragă din Liga 2 înainte de startul sezonului 2025‑2026. Consecințele imediate ar fi:
-
Loc vacant în eșalon, cel mai probabil ocupat de o formație retrogradată sau de o echipă din Liga 3 cu licență pentru nivelul superior.
-
Suspendarea sau rezilierea contractelor jucătorilor – majoritatea fotbaliștilor străini ar putea părăsi România, în timp ce localnicii fie își caută noi destinații, fie așteaptă clarificări.
-
Impact financiar asupra orașului: pierderi de venituri din bilete, merchandising și drepturi TV, dar și o scădere a interesului comercial pentru sponsori locali.
Mititelu insistă, totuși, că retragerea este „temporară”. În opinia lui, absența pentru câteva luni ar putea forța federația să revizuiască decizii considerate abuzive și să recunoască, eventual, meritele litigioase ale FCU.
Ecoul în vestiar și în Peluza Sud
Pentru jucători, șocul a fost resimțit imediat. Căpitanul echipei, Vlad Achim, a declarat scurt presei locale: „Nu știm exact ce va urma, dar încercăm să rămânem uniți. Suporterii merită claritate, iar noi vom comunica tot când vom avea informații concrete”. În Peluza Sud, nucleul dur al fanilor, atmosfera oscilează între frustrare și resemnare. Mesajele de pe rețelele sociale variază: unii îl sprijină pe Mititelu și consideră retragerea un act de protest legitim, alții se tem că visul promovărilor succesive se va sfârși aici.
Moștenirea fotbalului oltenesc: între pasiune și tensiune
Oltenia trăiește fotbalul cu o intensitate aparte. De la generația campioană a anilor ’80 până la rivalitățile recente, publicul craiovean a fost mereu definit de loialitate și impatiență. În 2021, când FCU a urcat în Superligă, orașul a vibrat la unison, sperând la reeditarea gloriei de altădată. Pentru mulți tineri suporteri, echipa lui Mititelu era prima experiență reală de prim‑eșalon în Bănie.
În același timp, duelul instituțional dintre FCU și CSU a divizat suflarea alb‑albastră. În tribune, cântările pro Mititelu s‑au înfruntat adesea cu replica galeriei Universității. Prin retragerea FCU, această ecuație se simplifică artificial, iar orașul riscă să piardă unul dintre punctele de atracție fotbalistică ce generau audiențe record.
Încotro se îndreaptă FCU Craiova?
Viitorul imediat depinde de două variabile majore: rezultatul proceselor redeschise și apetitul de investiții al lui Mititelu. În scenariul optimist, federația revine asupra anumitor hotărâri, iar clubul reintră în competiție la jumătatea sezonului sau din următorul an, beneficiind eventual de un wild‑card în Liga 2. În scenariul realist, pauza se prelungește, bugetul se subțiază, iar relansarea se va face din eșaloanele inferioare, proces ce ar putea dura încă un deceniu.
Concluzie: o piesă de teatru deschisă
Retragerea FCU Craiova subliniază fragilitatea ecosistemului fotbalistic românesc, în care tensiunile dintre patroni și structurile de conducere pot destabiliza competiții întregi. Dacă Mititelu își ține promisiunea și clubul iese temporar din peisaj, Liga 2 va pierde un pol de interes, iar suporterii din Bănie rămân cu sentimentul că asistă la închiderea, cel puțin provizorie, a unui capitol plin de pasiune, talent și scandal.
Totuși, așa cum a demonstrat istoria fotbalului oltenesc, cenușa conflictelor a dat mereu naștere unor noi ambiții. Cât timp publicul continuă să spere, iar justiția încă are cuvântul final, capitolul FCU Craiova rămâne doar închis, nu și terminat. Pentru moment, tăcerea ce coboară peste „Ion Oblemenco” devine un strigăt mut al unei iubiri de neclintit față de fotbalul din Oltenia. Iar în culise, Adrian Mititelu își pregătește, poate, un nou act într‑un spectacol ce pare că nu se va încheia decât atunci când fotbalul va fi „curat”, după cum jură însuși protagonistul.
Leave a Reply