Tehnicianul român a reușit o calificare spectaculoasă în finala Ligii Campionilor Asiei 2. De acum, toată lumea așteaptă să vadă ce va face Oli, în pole-position să preia naționala Emiratelor Arabe Unite.
Cosmin Olăroiu (55 de ani) se apropie de finalul mandatului său, la Sharjah, echipă pe care o pregătește din noiembrie 2021.
La ce se întâmplă în acest sezon, pare că Oli vrea să-și facă ieșirea de pe scenă cu cele mai bune rezultate pe care le-a reușit aici. Chiar dacă în stagiunile precedente, românul a adus patru trofee în vitrina clubului, acum el tocmai a dus Sharjah în prima finală continentală din istoria acestei grupări. Pentru că, după o semifinală de infarct cu Al-Taawoun (Arabia Saudită), Sharjah a ajuns în ultimul act al Ligii Campionilor Asiei 2, competiție care se numea Cupa AFC până în sezonul trecut și care echivalează cu Liga Europa, dacă ar fi să facem comparația cu întrecerile intercluburi din zona UEFA.
Contactat de Sport.ro, Oli a vorbit despre returul incredibil pe care l-a jucat, marți, și a atins și subiectul numirii sale iminente pe banca naționalei Emiratelor. Potrivit jurnaliștilor arabi, instalarea românului, în funcția de selecționer, e o chestiune de ore, mutarea urmând a fi anunțată, în acest weekend, de federație.
Sport.ro: Ați obținut calificarea în finala Champions League cu două goluri marcate, în minutele 90+4 și 90+9. De când antrenați, ați mai avut o asemenea calificare dramatică?
Cosmin Olăroiu: Da. Tot în Champions League, dar în 2015, când am trecut de Al-Hilal în semifinale. Atunci, eram la Al-Ahli Dubai. În retur, ei erau calificați până când s-au arătat minutele de prelungire de pe margine. Noi am condus cu 2-0, ei ne-au egalat și noi am dat golul victoriei, de 3-2, și al calificării, în minutul 90+5.
Sincer, acum mai sperați la calificarea în finală, când s-au arătat minutele adiționale de pe margine, la scorul de 0-0?
Mai speram, pentru că știam că vor fi multe minute de prelungire. A fost un incident și doi jucători și-au spart capul și s-a întrerupt meciul. După care unul dintre ei sângerea și iarăși s-a oprit meciul. De vreo trei ori s-a oprit meciul din cauza acestui incident și eram convins că arbitrul o să dea multe minute de prelungire. Iar ei (n.r. – cei de la Al-Taawoun) nu prea mai puteau. Au început să cedeze fizic. Noi am controlat repriza a doua total! Dar știi cum e? Se poate să marchezi, se poate să nu marchezi. Important e să speri (n.r. – râde).
Al-Taawoun a ratat un penalty, în minutul 15. Credeți că, dacă ar fi marcat, meciul se cam terminea acolo? Mai ales că ei câștigaseră turul cu 1-0…
Da. Probabil. Noi ar fi trebuit să abordăm puțin diferit restul jocului, să schimbăm mai devreme modulul de joc. Adică, e o chestie cu două tăișuri. Pentru că, dacă ei marcau din penalty, era posibil să se relaxeze, să creadă că sunt calificați deja, iar noi să avem o reacție. Pe de altă parte, la 1-0 pentru ei din minutul 15, era posibil să avem și noi o cădere, să creadă jucătorii că nu se mai poate. Nu știi niciodată cum interpretează jucătorii o asemenea situație.
Finala o va juca, în deplasare, în Singapore
Am văzut că, înaintea returului, a fost o adevărată emulație în Emirate. Parcă toată țara s-a unit și a ținut cu Sharjah…
Da. La meci, au venit majoritatea galeriilor echipelor din Emirate. Le-am și mulțumit. A fost o atmosferă de meci mare și asta a ajutat foarte mult echipa. Foarte mult!
Din ce am văzut, stadionul era arhiplin. Cred că rar se întâmplă așa ceva în Emirate, nu?
Rar se întâmplă asta în lume! Să se unească galeriile echipelor rivale pentru un singur club. Ceea ce demonstrează că, în astfel de situații, treci peste orgoliile personale și te interesează țară mai mult decât numele clubului tău favorit.
Cum va fi finala de pe 18 mai cu Lion City Sailors din Singapore? Unde și cum se joacă?
Se joacă într-o singură manșă pe terenul echipei de pe tabloul celălalt. Ceea ce înseamnă că vom juca finala, în deplasare, în Singapore. Ei au un stadion mic, pe care, probabil, nu se va putea juca o finală de Champions League. Și atunci, probabil, stadionul se va schimba cu unul mai mare, dar tot în Singapore. Luni se va decide treaba asta. Cert e că finala va fi un singur meci.
La prima vedere, pare că Sharjah e favorită în fața unei formații din Singapore…
Doar pe hârtie. Pentru că ei au doar doi sau trei jucători locali. În rest, sunt jucători internaționali. Joci, într-adevăr, cu o echipă care reprezintă Singapore, dar e formată, în mare măsură, de jucători aduși din alte țări. Au în primul 11 jucători din Germania, Olanda, Belgia, Portugalia și așa mai departe. Sunt niște jucători străini foarte valoroși. De altfel, până acum, această echipă a eliminat adversare din Japonia, din Australia. E o echipă puternică.
Avertismentul care s-a adeverit după semifinala cu Steaua
Aveți, ca antrenor, o semifinală de Cupa UEFA cu Steaua, o finală de Champions League cu Al-Ahli Dubai și acum vine o altă finală de Champions League cu Sharjah. A treia oară ar trebui să fie cu noroc și să câștigați…
Ar trebui e prea mult spus. Avem o șansă. Când ajungi într-o finală, mai ales una continentală, orice e posibil. Noi și acum, în semifinală, am avut emoții foarte mari. Adică, am început slab returul, jucătorii mei erau foarte nervoși, foarte motivați, dar foarte tensionați. Abia după vreo 20 de minute, au început să joace la un nivel normal. Dar meciurile astea internaționale sunt extrem de grele. Nu există niciun meci ușor.
Totuși, dintre cele trei meciuri de care v-am zis, cu Steaua, cu Al-Ahli Dubai și acum cu Sharjah, pe care îl considerați cel mai important? Care a fost performanța cea mai valoroasă?
Nici una. Dacă nu câștigi, nu e nicio performanță.
Semifinala de Cupa UEFA din 2006, cu Steaua, a fost, totuși, un rezultat foarte mare pentru fotbalul românesc. Și acum, după atâția ani, vorbim despre acel parcurs și despre dubla cu Middlesbrough…
Vorbim pentru că nu s-a mai întâmplat să ajungem la acel nivel. A fost ultimul rezultat european pe care l-am avut la nivel de cluburi. Eu, din ce țin minte, am și zis la conferința de după meciul cu Middlesbrough că îmi doresc să nu treacă mulți ani până să ajungem, din nou, la o semifinală de cupă europeană.
Și fix asta s-a întâmplat. În sensul că așteptăm, în continuare…
Să sperăm că lucrurile se vor îmbunătăți, nu?
A lăsat de înțeles că va prelua naționala Emiratelor
Ce puteți să-mi spuneți despre oferta pe care o aveți din partea Federației din Emirate?
Deocamdată, n-am ce să spun. Am discutat cu cei de la federație, o să discut și cu clubul Sharjah, să vedem poziția clubului, chiar dacă mai am doar 2 luni de contract. Mai am treburi de făcut aici. Până în acest moment, am încercat să mă concentrez pe ce am de făcut aici. Mai ales că avem două finale de jucat până la finalul sezonului, în Cupa Președintelui și în Liga Campionilor. Vom vedea, în următoarele zile, ce se va întâmpla.
Vă tentează însă postul de selecționer al unei naționale care e în cărți pentru calificarea la Mondiale?
Situația nu e foarte bună. Adică, șanse există. Dacă șansele sunt și de 1%, firește, trebuie să te lupți. Dar, realist vorbind, situația calificării nu e una foarte ușoară. Nu e ca și cum suntem, practic, calificați pentru Mondiale. Nici măcar nu depinzi de tine. Situația calificării ține și de jocul rezultatelor. Dar, la fel de adevărat e că, după această fază a grupelor, mai există o posibilitate de calificare. Acum, noi trebuie să vedem în care dintre variante vom reuși să ne încadrăm (n.r. – calificare directă după faza grupelor sau o eventuală calificare prin ruta ulterioară, după această fază a grupelor). Important e să reușim să ne calificăm. Dacă se va ajunge la un acord cu federația, vom face tot ce ține de noi, de stafful tehnic, să reușim această calificare.
Leave a Reply