Scandal în SuperLiga: Clubul Forțează Transferul Șoc al Mijlocașului de la FCSB – Ultimatum cu Termen Limită!

Malcom Sylvain Edjouma, mijlocaşul francez în vârstă de 28 de ani, pare să fi ajuns la capăt de drum în tricoul campioanei României, FCSB. Deşi mai are contract valabil până în decembrie, fotbalistul sosit la Bucureşti în iarna lui 2022 nu mai intră în planurile lui Elias Charalambous, iar conducerea roş-albaştrilor a bătut deja în cuie strategia de “separare amiabilă”: jucătorul va încasa salariul integral până la expirarea înţelegerii, însă nu va fi reprimit în lot. Situaţia deschide un adevărat carusel de negocieri pe piaţa internă, pentru că Edjouma rămâne un nume atractiv în SuperLigă graţie profilului atletic, experienţei şi versatilităţii sale tactice.

Trei pretendente din SuperLigă

Cele mai insistente semnale au venit dinspre UTA Arad, FC Botoşani şi Farul Constanţa, fiecare club având motive diferite să-l aducă. UTA, aflată în plin proces de reconstrucţie după un sezon marcat de oscilaţii, caută un mijlocaş “box-to-box” capabil să lege fazele şi să imprime un plus de forţă duelurilor din zona centrală. FC Botoşani, tradiţională rampă de relansare pentru jucătorii ajunşi la răscruce, speră să repete reţeta prin care l-a revitalizat pe Hervé Kage în urmă cu câţiva ani. În fine, Farul, echipă deja calificată în preliminariile cupelor europene, îl vede pe Edjouma drept piesă de puzzle menită să aducă robusteţe în linia mediană, acolo unde “rechinii” au resimţit plecările lui Grameni şi Artean.

Hagi fixează un ultimatum: 1 iulie

Cea mai sonoră ofertă a venit dinspre malul mării. Conform iAMSport.ro, Gheorghe Hagi i-a transmis mijlocaşului că îl doreşte la Constanţa, dar i-a impus o dată-limită: 1 iulie. “Regele” are nevoie de claritate înainte de tururile preliminare ale Conference League şi nu vrea un element de incertitudine prelungit toată vara. Edjouma, însă, nu se grăbeşte. Reprezentanţii fotbalistului au lăsat să se înţeleagă că vor analiza şi eventuale propuneri din străinătate, mizând pe faptul că un jucător liber de contract devine, din 1 iulie, mult mai uşor de semnat de cluburile din ligi precum Ekstraklasa, Fortuna Liga sau chiar Ligue 2.

Un deja-vu la Constanţa

Nu ar fi prima aventură dobrogeană pentru francezul cu origini cameruneze. În ianuarie 2020, Edjouma semna cu Viitorul Constanţa, fiind prezentat ca un “motor box-to-box modern”, însă perioada petrecută sub comanda lui Hagi a fost scurtă şi neconcludentă: doar trei apariţii oficiale în şase luni. Pandemia, rotaţia mare din lot şi concurenţa acerbă l-au împins pe bancă, iar la finalul stagiunii jucătorul a preferat o experienţă exotică în Qatar. Trei ani mai târziu, destinul îl readuce “faţă în faţă” cu Farul, însă de data aceasta premisele par diferite: Edjouma vine cu 70 de meciuri la FCSB şi cu participări în preliminariile europene, plus un CV îmbogăţit cu dueluri de foc contra CFR-ului, Rapidului sau Universităţii Craiova.

Ce câştigă Edjouma dacă alege Farul

Din punct de vedere sportiv, transferul la Farul ar oferi un mediu stabil, axat pe posesie şi progresie rapidă, un antrenor care înţelege nevoile mijlocaşilor centrali şi perspectiva unor evoluţii în Europa. Financiar, salariul propus – estimat la 12-13 000 € lunar – nu atinge nivelul contractului său la FCSB, dar rămâne consistent pentru piaţa internă. În plus, suntem în faţa unei vitrine europene: prestaţii solide în tururile Conference pot readuce interesul unor cluburi din vest înainte de închiderea ferestrei de vară.

Argumentele lui UTA şi Botoşani

UTA joacă, paradoxal, cartea… timpului. La Arad nu există presiunea riguroasă a unui termen limită, iar antrenorul Mircea Rednic i-a transmis direct jucătorului că îl aşteaptă până la startul cantonamentului din Austria (10 iulie). În plus, UTA promite un rol de lider în vestiar, element care pentru un fotbalist în vârstă de 28 de ani, dornic să-şi relanseze cariera, poate cântări în decizie. Botoşaniul mizează pe relaţia apropiată cu impresarii francezi – model testat cu succes în trecut – şi pe garanţia statutului de titular incontestabil; aici, Edjouma ar fi “centrul de greutate” al unui proiect al cărui obiectiv declarat este revenirea în play-off după absenţa din ultimele două ediţii.

Becali şi strategia “salariului până la capăt”

Dinspre Palat s-a auzit clar poziţia FCSB-ului: “Nu-l mai vrem la antrenamente, dar îi plătim la zi”. Gigi Becali deschide astfel un precedent interesant în SuperLigă: clubul îşi protejează liniştea, evită riscul unui conflict cotidian la baza de pregătire şi, totodată, ţine jucătorul “pe rezervor” până la iarnă, în eventualitatea unei crize de lot. În realitate, toate părţile înţeleg că despărţirea este definitivă; Becali câştigă timp şi păstrează aparenţa de “patron corect”, Edjouma devine “jucător liber cu salariu asigurat”, iar cluburile interesate ştiu că pot negocia direct cu fotbalistul, nu cu FCSB.

Cazul Jordan Gele, un semnal de alarmă

În aceeaşi situaţie se regăseşte şi Jordan Gele, atacantul francez de 32 de ani adus în februarie de la Unirea Slobozia. N-a bifat decât apariţii sporadice şi a pierdut rapid competiţia cu Arnold Garita şi Luis Phelipe. Numele său figurează pe listele de cumpărături atât ale UTA-ei, cât şi ale Farului. Diferenţa este că Gele necesită o adaptare minimă – a jucat deja în România la Petrolul şi Slobozia – şi poate fi ademenit cu un pachet salarial modest, dar cu promisiunea unei clauze de reziliere avantajoase în cazul unei oferte externe. Alegerea lui ar putea influenţa şi decizia lui Edjouma: dacă francezul din atac merge la Farul, există şanse mari ca mijlocaşul să opteze pentru Arad, pentru a evita concurenţa conaţională în acelaşi vestiar.

Date statistice care susţin interesul

Dincolo de “rumoare” şi ştirile de senzaţie, cifrele arată de ce Edjouma e râvnit: 1,92 m înălţime, 80 kg, o medie de 9,3 dueluri câştigate pe meci sezonul trecut şi un procent de 89 % pase reuşite în jumătatea proprie. În plus, a marcat cinci goluri şi a furnizat patru assist-uri în toate competiţiile pentru FCSB. Nu sunt cifrele unui decar, ci ale unui mijlocaş defensiv abil în tranziţie, profil tot mai căutat în fotbalul modern. În SuperLigă, doar Ljubomir Fejsa (CFR) şi Junior Moraes (Rapid) au avut un raport similar între dueluri câştigate şi intervenţii reuşite în 2024/25.

Perspectivele verii: cronica unui “telenovele” garantate

Cu cât termenul de 1 iulie se apropie, cu atât presiunea creşte pe toate fronturile. Farul trebuie să finalizeze lotul pentru Europa. UTA riscă să-şi piardă principala ţintă dacă nu accelerează la negocieri. Botoşani aşteaptă ca preţurile să scadă în ultima săptămână de iunie, iar agentul fotbalistului încearcă să obţină, în paralel, o ofertă la nivel de ligă secundă franceză. Singura certitudine? Edjouma va încasa, la 30 iunie, un nou salariu de la FCSB, indiferent unde se va afla în acel moment – Bucureşti, Arad, Constanţa sau… în tranzit spre o destinaţie externă.

Pentru campioana României, vara aceasta poate fi definită de filosofia “curăţeniei silenţioase”: se renunţă ferm la jucătorii care nu mai pot aduce plus-valoare, dar fără scandal public, fără ameninţări, fără “corturi de presă” aprinse. Becali aşteaptă să-şi recupereze investiţia prin performanţa sportivă a celor rămaşi, iar la final, dacă cifrele contabile vor fi verzi, nimeni nu-l va întreba de ce a plătit până în decembrie un om care nu mai juca din mai.

Concluzie: Edjouma, între răbdare şi pragmatism

În fotbal, timing-ul este totul. Dacă Edjouma va accepta oferta Farului înainte de 1 iulie, va avea timp să intre în mecanismele bine-unse ale lui Hagi şi să îşi crească şansele de a ieşi din nou în Europa. Dacă alege să aştepte, riscă scenariul în care cluburile din SuperLigă îşi închid bugetele, iar varianta externă întârzie să apară. Pe de altă parte, statutul de jucător liber plătit îi oferă un confort rar întâlnit: poate negocia la sânge, ştiind că fiecare zi trecută “pe bară” îi aduce totuşi un salariu consistent.

În final, plecarea lui Malcom Edjouma de la FCSB nu este doar un detaliu de mercatto, ci şi un barometru al modului în care se profesionalizează piaţa transferurilor din România. Cluburile nu mai aruncă salarii uriaşe pe “pariuri”, jucătorii vânează proiectul potrivit, iar patronii învaţă să evite conflictele publice costisitoare. Povestea se va încheia, probabil, cu o semnătură grăbită în ajunul sau imediat după 1 iulie, într-un comunicat de presă sec. Dar drumul şi negocierile care au precedat acel document spun mult mai mult despre peisajul fotbalului românesc actual – un ecosistem în care oportunitatea, răbdarea şi pragmatismul fac diferenţa dintre stagnare şi relansare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*