
Dinamo, la un pas de marea eliberare? Ultimul hop înainte de ieșirea din insolvență și visul european
La patru ani de la momentul în care clubul din Ștefan cel Mare a fost nevoit să tragă frâna de mână și să intre, pentru a doua oară în istoria sa, sub protecția legii insolvenței, Dinamo București se uită din nou spre orizont cu speranță. Data de 11 iulie 2025 – aceeași zi în care noua ediție de SuperLigă ridică primul fluier – este termenul‐limită până la care „câinii” trebuie să obțină ieșirea din reorganizare, ca să bifeze criteriul ce le-ar permite să participe în cupele europene în sezonul 2026-2027. Pe hârtie, scenariul părea simplu: administratorul judiciar, firma lui Răzvan Zăvăleanu, a depus raportul final, conducerea clubului a cerut hotărârea de închidere a procedurii, iar tribunalul a fixat ședința pentru luni, 23 iunie.
Numai că, exact cu trei zile înaintea pronunțării, Agenția Națională de Administrare Fiscală a aruncat un nou zar pe masa verde a Tribunalului București. Instituția a depus un recurs împotriva raportului care propune ieșirea „roș-albilor” din insolvență, considerând că înțelegerea la care a ajuns Andrei Nicolescu, președintele executiv al clubului, privind reeşalonarea unor datorii fiscale, nu oferă garanțiile necesare. În traducere liberă: dacă instanța admite recursul ANAF, întregul plan s-ar putea întoarce la start, iar Dinamo ar fi obligată să prelungească reorganizarea cu cel puțin câteva luni. Iar fiecare lună pierdută înseamnă bani neatrași, obiective sportive riscate și, poate cel mai dureros, amânarea unui vis european pe care fanii îl salivează din 2017 încoace.
Cum a ajuns Dinamo aici – o cronologie a zbaterii
Prima insolvență, deschisă în 2014, a fost tratată aproape chirurgical: un an și patru luni a durat până când clubul, atunci aflat sub tutela administratorului judiciar RTZ & Partners, a convins judecătorul sindic că poate plăti tot și poate merge mai departe. Caruselul datoriilor a părut ținut sub control, însă problemele cronice de cash-flow ale fotbalului românesc au revenit ca un bumerang după pandemie. Iar vara lui 2021 a adus șocul suprem: Dinamo, club cu 18 titluri de campioană, a retrogradat pentru prima oară în istorie.
Retrogradarea a secat rapid și ultimele resurse: drepturi TV diminuate, sponsori retrași, bilete puține în Liga a 2-a. În iunie 2021, insolvența 2.0 părea singura soluție ca să nu se ajungă la falimentul pur și simplu. Paradoxal, în aceeași perioadă s-a născut și cea mai puternică formă de mobilizare a suporterilor: programul DDB, platforma prin care fanii au injectat, până azi, peste 4 milioane de euro în club – bani strânși din cotizații, crowdfunding și campanii online. Fără acești bani, recunoaște deschis actualul acționar majoritar „Red & White” SA, Dinamo ar fi dispărut de pe hartă la fel de repede precum alte nume mari înghițite de datorii.
Loviturile din „cazul Ionuț Șerban” și umbrele lui Vasile Șiman
Părea că nimic nu mai poate deraia planul de redresare, până când, în ianuarie 2025, a apărut disputa juridică legată de mijlocașul Ionuț Șerban. Vasile Șiman, fostul patron al Sportului Studențesc, a revendicat un procent dintr-un transfer trecut, dorind să introducă clubul într-un nou lanț de procese și popriri. Deși valoarea în sine nu punea clubul la pământ, timpul pierdut cu hârțoagele și termenele a blocat plata unor facturi esențiale. Tocmai de aceea, repunerea pe rol a dosarului Șerban a fost văzută în „Groapă” drept ultima hârtie de turnesol: dacă tribunalul decidea în favoarea lui Șiman, exit-ul din insolvență se ducea pe apa Sâmbetei.
Dinamo a navigat, totuși, prin acest vârtej: avocații clubului au reușit să obțină suspendarea executării silite, măcar până la o pronunțare definitivă. De aici optimismul conducerii că la 23 iunie judecătorul sindic va bate în masă cu verdictul de „închidere a procedurii”. Numai că statul, prin ANAF, păstrează cel mai mare cuvânt de spus: circa 45% din datoria istorică a clubului este către bugetul public.
Ce vrea ANAF concret și de ce e complicat
Surse din cadrul instituției fiscale au explicat pentru ProSport că obiecția nu privește suma totală, ci mecanismul prin care datoria ar urma să fie acoperită. Înțelegerea semnată de Dinamo prevede, potrivit articolelor din planul de reorganizare, plata integrală a debitului principal până la 31 decembrie 2026 și a accesoriilor (penalități, dobânzi) până la final de 2027. ANAF nu are, teoretic, dreptul să ceară modificări de fond – planul a fost votat deja de creditori –, dar poate contesta fiabilitatea cash-flow-urilor prin care clubul promite să ramburseze. Concret, Fiscul se teme că, dacă team-ul lui Zeljko Kopic nu prinde cupele europene la orizontul 2026-2027, sumele din drepturile TV și din market-pool nu vor exista, iar clubul ar intra, din nou, în incapacitate.
În cazul în care tribunalul dă dreptate ANAF, administratorul judiciar ar trebui fie să revizuiască planul, fie să prelungească perioada de reorganizare cu încă un an. Iar asta golește de sens mare parte din strategia sportivă gândită pentru vara aceasta: Dinamo a prevăzut un buget mediu de salarii de 16.000 € brut pe lună per jucător – aproape dublu față de sezonul trecut de supraviețuire –, plus bonusuri consistente în cazul atingerii locurilor 1-6.
Miza sportivă: licența UEFA și atragerea de sponsori
Regulamentul UEFA cere ca, pentru a primi licența de participare în sezonul 2026-2027, clubul să nu se afle în procedură de insolvență sau, dacă este, să dovedească achitarea la zi a datoriilor către bugetul statului și către angajați. Prin urmare, lipsa unei hotărâri definitive de închidere până la 11 iulie lasă Dinamo într-o zonă gri. Temei juridic există pentru un „certificat provizoriu”, dar numai dacă ANAF nu mai are acțiuni pendinte. Un recurs acceptat pe fond ar nărui, practic, orice tentativă de a convinge Comisia de Licențiere a FRF și, pe mai departe, pe UEFA, că situația e stabilă.
Pe lângă motivația sportivă, sponsorii bat și ei la ușă cu întrebarea: „Aveți sau nu ieșirea din insolvență?”. Două negocieri mari – una cu un lanț de pariuri online, alta cu o corporație din energie verde – depind de acel document final. Dacă hârtia nu vine, bugetul de 5 milioane de euro gândit pentru sezonul actual s-ar putea reduce brusc la 3,5, cu consecințe directe asupra pieței de transferuri.
Zeljko Kopic și vestiarul: „Nu jucăm cu hârtiile, ci cu mingea”
În toată această febră birocratică, antrenorul croat încearcă să-și țină jucătorii departe de ecouri negative. „Pentru mine, 23 iunie e doar o dată pe calendar; băieții trebuie să se pregătească la fel de serios, fie că avem verdict pozitiv, fie că mai așteptăm. Nu jucăm cu hârtiile, ci cu mingea”, a spus Kopic la plecarea echipei în mini-cantonamentul de la Bansko, Bulgaria. Mesajul său a fost repetat de căpitanul Ricardo Grigore: „Știm că oamenii din birouri fac tot posibilul. Pe teren depinde doar de noi să aducem bani din rezultate și să fim atractivi pentru sponsori”.
Fanii, factorul-cheie – dincolo de tribune și coregrafii
Se estimează că aproximativ 12.000 de abonamente vor fi scoase la vânzare imediat după primul meci oficial acasă, pe „Arcul de Triumf”. Dacă instanța spune „Da” ieșirii din insolvență, cifra ar putea urca spre 15.000, depășind recordul din era post-pandemie. DDB a anunțat deja o nouă campanie („#Europeni2027”) prin care invită fiecare suporter să doneze minimum 48 de lei – câte un leu pentru fiecare meci necesar până la faza grupelor unei competiții continentale.
Verdictul de luni – ce scenarii există
- Admitere fără rezerve – Tribunalul respinge recursul ANAF, confirmă raportul RTZ & Partners și declară procedura închisă. Dinamo iese oficial din insolvență, devine eligibilă pentru licența UEFA și poate crește bugetul la peste 5 milioane de euro.
- Rejudecare – Judecătorul admite parțial recursul, cere completarea raportului sau ajustarea planului de plăți. Procedura se prelungește minimum trei luni, iar clubul rămâne sub incidența Legii 85/2014.
- Respinge ca inadmisibilă, dar menține o observație – Tribunalul respinge recursul, dar atenționează clubul că orice abatere de la graficul de plăți va redeschide dosarul. În acest caz, ieșirea tehnic se produce, dar presiunea pe cash-flow devine maximă.
Concluzie – între speranță și un nou început
Dinamo se află, din nou, în fața unei intersecții istorice: ieșirea din insolvență ar însemna mult mai mult decât un simplu act notarial. Ar valida sacrificiul fanilor, ar aduce credibilitate în fața investitorilor și ar reînsufleți un brand care, în ciuda rănilor din ultimul deceniu, rămâne unul dintre cele mai iubite din România. Dacă însă ANAF își impune punctul de vedere și verdictul se amână, va fi nevoie de încă un tur de forță: bani proaspeți, răbdare și un vestiar suficient de puternic încât să-și vadă de fotbal, indiferent de hârtiile de la tribunal.
Indiferent de sensul pe care îl va lua acest drum, un lucru e cert: Dinamo nu mai are voie să greșească. Pentru că următorul hop ar putea să nu mai vină cu planul B al insolvenței, ci cu spectrul falimentului definitiv. Iar asta e o miză pe care „câinii” – fani, jucători și conducători deopotrivă – nu își permit să o parieze.
Leave a Reply