Cuvintele lui MM Stoica, „scânteia” salvării: Povestea incredibilă a celor de la Slobozia, echipa care a renăscut din cenușă și a rămas în Superliga
Slobozia a scris istorie! Echipa pregătită de Adrian Mihalcea a reușit să își asigure menținerea în Superliga după un baraj dramatic împotriva celor de la FC Voluntari, câștigat cu 1-0 (4-3 la penalty-uri). Nimeni nu le mai dădea vreo șansă ialomițenilor, dar determinarea, munca și – culmea! – o remarcă aparent banală a lui Mihai Stoica au schimbat totul.
Veteranul Adnan Aganovic (37 de ani) a fost unul dintre artizanii acestei minuni fotbalistice. După meci, mijlocașul a dezvăluit cum un comentariu făcut de Mihai Stoica, președintele Consiliului de Administrație al FCSB, a devenit motivația supremă în vestiarul Sloboziei.
„De când a zis MM că suntem gata, n-am mai coborât. Am urcat, am urcat…”
„Am arătat că avem caracter, nu ne-am plâns. Țin minte că MM Stoica a zis odată că Slobozia e gata. Din acel moment am tot urcat, am tot urcat”, a spus Aganovic după victoria care i-a păstrat pe ialomițeni în prima ligă.
Declarația lui Stoica, aparent neimportantă în momentul în care a fost făcută, s-a transformat într-un combustibil mental pentru echipa lui Mihalcea. Jucătorii, în ciuda condițiilor grele – atât financiare, cât și logistice –, au ales să nu renunțe. Dimpotrivă, au muncit, au rămas uniți și și-au depășit limitele, meci de meci.
„Prin muncă și seriozitate am câștigat respectul tuturor: a oamenilor din fotbal, a arbitrilor, a tuturor. Ne respectă toată lumea acum. A fost cel mai dificil sezon din punct de vedere al condițiilor, dar este și cea mai dulce victorie”, a mai adăugat Aganovic.
Contractul lui Aganovic expiră. Rămâne sau pleacă?
Cu toate că performanța a fost una remarcabilă, viitorul lui Aganovic la Slobozia rămâne incert. Contractul său a ajuns la final, iar veteranul a mărturisit că va analiza toate opțiunile înainte de a lua o decizie.
„Mă simt bine fizic. Îmi expiră contractul, o să văd ce va fi. Sper să fie bine”, a spus el, cu zâmbetul pe buze, dar și cu o doză de incertitudine în voce.
Adrian Mihalcea: „E mai mare decât o promovare!”
Antrenorul Adrian Mihalcea, vizibil emoționat și copleșit de intensitatea momentului, a subliniat dimensiunea istorică a realizării. Pentru el, menținerea Sloboziei în Superliga e mai importantă decât o promovare.
„Sunt extrem de fericit. E o realizare mai mare decât promovarea. Problemele noastre nu s-au terminat, dar am scris istorie la mine acasă, unde lumea mă iubește”, a declarat Mihalcea.
Cu o carieră solidă în spate ca jucător, Mihalcea a recunoscut că momentele de genul acesta sunt rare în cariera unui antrenor. El a subliniat cât de important a fost ca echipa sa să rămână umilă și să nu cadă în capcana aroganței – o greșeală pe care, spune el, au făcut-o cei de la Voluntari.
Săgeți către adversari: „S-a plătit aroganța!”
Fără să menajeze, Mihalcea a taxat declarațiile făcute de antrenorul Voluntariului, Florin Pîrvu, și de alți oficiali ai echipei ilfovene.
„Domnul Pîrvu a declarat că vrea promovarea din primul meci. Mai erau și alți conducători de la ei aroganți, dar nu știu de ce, pe ce se bazau. Trebuie să fii fair-play, să nu-i tratezi pe ceilalți ca pe niște neica-nimeni, chiar dacă ai impresia că ești superior. S-a plătit aroganța”, a transmis tehnicianul celor de la Slobozia.
Ce urmează pentru Mihalcea?
În ciuda succesului, Mihalcea pare hotărât să plece. Tehnicianul a confirmat că nu a semnat cu nicio altă echipă, dar există discuții.
„Nu știu ce va fi. Nu am semnat nici cu UTA, nici cu Petrolul. De mâine sunt liber, mi se termină contractul. Le-am cerut acestor oameni să mă aștepte. Cine a înțeles, bine. Cine nu… asta e”, a spus Mihalcea, lăsând ușa deschisă pentru o plecare.
O lecție de caracter
Povestea Sloboziei din acest sezon e una de film. O echipă care părea condamnată încă din sezonul regular a reușit imposibilul. A fost o lecție de caracter, de unitate și de luptă împotriva prejudecăților.
Iar totul a pornit, paradoxal, de la o propoziție spusă de MM Stoica. O propoziție care, pentru Slobozia, a devenit un pariu de onoare. Un strigăt de război. Și, în final, un motiv să creadă în miracole.
Leave a Reply